Exista astenie de toamna? Sau doar ma simt eu depasita de viata?Depasita de mine si de viata asta care ma alearga toata ziua si toata noaptea prin ganduri care-mi vin rapid in minte.....ma incanta, ma determina sa accept cu bucurie lucrurile asa cum sunt, apoi brusc ma arunca rapid intr-o amara si adanca depresie.
In ultima vreme nu ma mai regasesc si as dori sa pot sa fac mai mult.Sa nu ma plafonez si sa oftez dupa agitata nerabdare pe care o am deobicei cand ma apuc de ceva nou.
Simt ca un gol in suflet si nu gasesc puterea de a ma bucura de nimic.Sunt sucita si la cel mai mic motiv imi rasar picaturi de toamna pe la coltul ochilor.
Acum ma tot gandesc din ce in ce mai des cat de tare mi-ar place sa ma ocup de flori .Si chiar sa am propria mea florarie.Asta insa inseamna multi, multi bani.Spatiul ar fi cea mai mare problema.Spatiile bune sunt foarte rare si deobicei foarte scumpe.
Si mai este o problema.Astept cu nerabdare sa vad daca mi se accepta dosarul de Canada.Asta ar schimba mult starea mea psihica.In mine ar fi o relansare.O noua provocare.As avea iarasi pentru ce sa lupt.As trai noi emotii, as dori iarasi sa lupt.
Pfuiiii..deci ma simt foarte incurcata si foarte dezorientata.Acum.Azi.Maine nu stiu ce va mai fi.
Indiferent de rezolutia celor din Canada si de banii din buzunarul meu imi doresc si imi propun sa fac un curs de florar la Timisoara.Chiar imi doresc foarte mult sa ma duc si sa invat mai multe despre aranjamentele florale.
In flori si in pictura ma regasesc cel mai mult.Ma relaxez si respir cu gandul aiurea.Munca pe care o fac ziua la serviciu doar imi asigura painea de pe masa.Si recunosc ....ca nici pe aia.Dar trebuie sa am un serviciu.Completez cacaturile de carti de sanatate si securitate in munca si cu gandul ma plimb aiurea.Printre petele rosii aramii ce acopera strazile.Teii au ramas aproape goi.Si toata bogatia mirosului lor a coborat pe strazile inguste.Afara e bine...o vreme blanda de toamna.Numai sufletul meu se zbate intre a fi ceea ce este si a-si cauta o noua motivatie.Sa iubeasca.Sa plece.Sa ramana.Sa creeze si sa iubeasca flori.Sa se inmoaie in culori si sa picteze.
Mai intreb inca o data : exista astenie de toamna sau ma apasa prea tare viata asta ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Zic şi eu că: